Bine ati venit

Oficiile liturgice în Brugge se desfasoara astfel: Ezelstraat 85, 8000 Bruges
– sâmbata : vecernie la ora 18.00
– duminica : utrenie la ora 9.00
Sfânta Liturghie la ora 10.00

• Săptămâna Mare și Paști
• Hramul Parohiei
• Sărbători importante în anul bisericesc

Parohia ortodoxa Sfântul Constantin si Elena, situata în Ezelstraat 85 Brugge, face parte din Arhiepiscopia Belgiei si Exarhat-ul Tarilor de Jos si Luxemburg si se afla sub protectia Patriarhatului ecumenic de la Constantinopol.

Obiectivul fondator al parohiei a fost grija privind integrarea credinciosilor ortodocsi din regiune în viata liturgica, urmând prin aceasta traditia Sfintei Biserici Ortodoxe.
Parintii Bisericii ne reamintesc mereu ca trebuie, daca vrem sa ne salvam sufletele, sa ducem o viata sacramentala sub îndrumarea Bisericii.
Biserica Ortodoxa considera toate activitatile ca o prelungire a Eucaristiei, « communio » prin excelenta în adevaratul sens al cuvântului. De aici importanta si motivul înfiintarii acestei parohii.

De la recunoasterea sa de catre autoritatile tutelare, o viata liturgica a vazut lumina zilei : vecernie sâmbata seara, utrenie si Sfânta Liturghie duminica si în zilele de sarbatoare.

Ortodocsi din toate orizonturile compun parohia din Brugge: greci, rusi, serbi, români, bulgari, georgieni, polonezi si belgieni. Pe scurt este o parohie cosmopolita care primeste cu bratele deschise toti credinciosii ortodocsi din regiunea Brugge – Brugge, Oostende, Blankenberge, Knokke, Torhout si chiar o parte din provincia olandeza Zélande. Printre fideli consideram în mod egal ca facând parte si douazeci de studenti ortodocsi de la Colegiul European.

Dorinta de a fonda o parohie ortodoxa în Brugge nu dateaza de ieri. Din 1983 Mitropolitul Panteleimon, recent ales, celebra Sfânta Liturghie în capela Ecumenica pe atunci Boeveriestraat, aproape de Zand, la co-initiativa Parintilor Ignace Peckstadt si Stelios Boïs. Putin dupa aceea, Parintele Ignace celebra la rândul sau Sfânta Liturghie.
În acelasi timp, în ciuda acestor premise promitatoare, lipsa timpului si a energiei pentru o buna organizare nu permitea celebrarea în mod regulat a oficiilor facând imposibila realizarea unei vieti parohiale.

Când Bernard Peckstadt, astazi Parintele Bernard, a venit în 1989 sa se instaleze cu familia sa în regiune, fratele sau – astazi episcopul Athénagoras – si cu el si-au dat seama de necesitatea unei parohii ortodoxe la Brugge : familia lui Bernard si a Catherinei aveau sa mearga în Gent toata viata la oficiile religioase?
Parintele Athénagoras, Bernard si Cathérine au decis sa ia legatura cu câtiva ortodocsi din Brugge si din împrejurimi si sa discute. În 1992 ei fac o vizita familiilor Stélios Boïs si Nikolaos Venetis. Cele doua familii nu numai ca s-au aratat de la început entuziaste dar pe deasupra erau gata sa participe si la dezvoltarea noii parohii.
Între timp, Parintele Athénagoras si fratele sau Bernard au început deja sa strânga nume si adrese de ortodocsi din regiune.

Fondarea Parohiei
În ziua sarbatoririi botezului Domnului (in anul 1993) Parintele Athenagoras a cerut Mitropolitului Panteleimon binecuvântarea sa pentru a înfiinta o parohie ortodoxa la Brugge. Astfel la începutul anului 1995, cu binecuvântarea sa, proiectul a început putin câte putin sa prinda forma.
Parintele Athenagoras a pledat tot timpul pentru caracterul pan-ortodox pe care trebuia sa-l aiba parohia. Asta înseamna ca el dorea sa deschida bratele tuturor credinciosilor ortodocsi, fara sa faca distinctie de originea sau de limba lor. .
De aici utilizarea frecventa atât a limbii locale cât si a altor limbi în functie de nevoi.
El a propus consacrarea parohiei Sfintilor Constantin si Elena, sfinti ai Bisericii Nedivizate si venerati de toti crestinii, pentru ca pe de o parte ei ne amintesc de Nepretuita Cruce, care a fost gasita dupa traditie la Ierusalem de catre Sfânta Elena si transportata la Constantinopol, scaunul Patriarhatului nostru Ecumenic. Nu se datoreaza hazardului faptul ca o comuna ce apartine de Brugge se numeste Sfânta Cruce. În plus, nici o biserica ortodoxa din Benelux nu a fost consacrata acestor sfinti iar ziua sarbatoririi acestor sfinti pica si ea bine pentru ca nu erau alte sarbatori parohiale la aceasta data iar climatul era deja prea linistit.
Astfel, visul multor ortodocsi se realiza putin câte putin…
În primul trimestru al anului 1995, parohia a fost fondata sub protectia Sfintilor Constantin si Elena sub omoforul Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol. Este o parohie cu un caracter universal, unde se regasesc ortodocsi de originile cele mai diverse : belgieni, greci, români, ucraineni, serbi, rusi, bulgari, georgieni si polonezi.
Pe scurt este o parohie care primeste cu bratele deschise toti credinciosii ortodocsi din regiunea Brugge Printre fideli consideram în mod egal ca facând parte si douazeci de studenti ortodocsi de la Colegiul European.
La început, viata liturgica nu poate sa-si gaseasca de la început ritmul sau de croaziera datorita unor circumstante nefavorabile ce nu pot fi evitate, dar este o perioada care da ocazia fidelilor ortodocsi dispersati în Brugge si în împrejurimi sa se orienteze sau sa se reorienteze în corpul lui Cristos si în viata sacramentala a Bisericii Ortodoxe. Caci, sa nu uitam : o lunga perioada de timp multi dintre ei nu au avut ocazia sa traiasca o adevarata viata eucaristica si comunitara.
În aceasta umila comunitate parohiala acordam toata atentia fiintei eclesiale. Dimensiunea liturgica este cea care ajuta pe credincios sa se apropie de divin si de ceea ce este sfânt si sa beneficieze de rodul sfinteniei. .
Traditia liturgica ortodoxa nu este un fruct situat în afara realitatii sau în afara societatii ci ea tinde sa ridice pe credincios deasupra ritmului sau obisnuit al vietii cotidiene.
Parohia este activa pe plan ecumenic : Parintele Athenagoras Peckstadt, primul rector al parohiei face parte din Grupul de rugaciune si reflexie ecumenica al Flandrei Occidentale care se reuneste o data pe luna. În timpul saptamânii de rugaciune pentru unitatea crestinilor el ia parte în mod activ la numeroase activitati.
Noul rector, parintele Bernard Peckstadt, continua lucrarea începuta de fratele sau si este de asemenea membru al Grupului de rugaciune si reflexie ecumenica al Flandrei Occidentale.
Parohia ortodoxa Brugge este situata într-o cladire protejata de lege ce dateaza din secolul XV si care se afla în Ezelstraat oferind un program liturgic complet.

De la fondarea parohiei pâna astazi, corul nostru se gaseste sub îndrumarea competenta a lui Carlo Snauwaert.
Compunerea partiturilor pe ordinator, aranjamentele muzicale si traducerile în limba flamanda au constituit veritabile opere de pionierat. Carlo a adaptat toate oficiile : vecernii, utrenii, Sfânta Liturghie, botez, oficiile pentru morti, oficiile Saptamânei Sfinte, fara a omite celelalte cântece, pentru ca fiecarei sarbatori – mari sau mici – îi corespunde un cântec propriu.
Totusi munca lui nu e înca terminata, ambitios cum este el sa-si amelioreze permanent lucrarea începuta.
Nu vom reusi niciodata sa-i multumim îndeajuns pentru tot ce a realizat în atâtia ani.
Oficiile sunt cântate în principal în limba flamanda de catre un cor polifonic pe patru voci. Gratie entuziasmului celor care fac parte din cor si a sefului de cor, cântecele liturgice sunt executate bine. Corul cânta de asemenea câteva cântece dupa traditia bizantina in limba greaca sau în limba flamanda.

Consacrarea sefului de cor Carlo Snauwaert
Sâmbata 24 mai 1997, ziua hramului bisericii noastre, Mitropolitul Panteleimon a hirotonisit Carlo prim cântaret, consacrare minora comparabila cu cea de lector în biserica.

Membrii corului
Corul parohiei noastre este alcatuit din cativa membri entuziasti dintre care amintim:
Dirijor: Stefaan Coudenys  (bas), Victoria Kulinicheva,  Diana  Rosu, Melania Rosu, Sylwia Kryszkiewicz, Kris Pape Johanna Baptista Pelgrims (soprana), Frieda D’Huyvetter,  Evgenia Krylova,  (alto’s), Stefaan Coudenys, Wim Charlet, Gabriel Marinac (bas) Bert Forrez, Guido Verleye tenor. Toata lumea este binevenita sa li se alature.

Parohia noastra are hramul Sfintilor Constatin si Elena, sfintii Bisericii Nedespartite venerata de catre toti crestinii. Acesti sfinti ne aduc aminte in primul rand de Sfanta Cruce gasita de catrea imparateasa Elena conform traditiei si care a fost adusa in Bizant si in al doilea rand de orasul Constantinopol , capitala ortodoxiei, scaunul Patriarhului nostru Ecumenic.

Un sat de langa Brugge se numeste nu fara motiv “Sfanta Cruce”. Aici se gaseste o relicva din Sfanta Cruce a lui Hristos.
In intregul Benelux nu se gaseste nici o parohie ortodoxa cu hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena.
De asemenea perioada sarbatorii este avantajoasa: nu este nici o alta sarbatoare parohiala in acelasi timp iar atmosfera de primavara este placuta.

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: “in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: “instinctu divinitatis” = “prin inspiratie divina”, ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.
Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).
Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).
Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.
Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Imparateasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. La 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

“Het Kruis” este o foaie informativa a parohiei noastre Constantin si Elena din Brugge ce apare de doua ori pe luna.

O publicatie lunara este de fapt o cronica iar o cronica reprezinta viata oamenilor. De aici invatam ce este Biserica impreuna cu credinciosii ei deci e ceva plin de viata, adevarat si plin de realitate! Intentia noastra este de a oferi informatie in legatura cu viata Bisericii dar si in legatura cu problemele actuale ale lumii ortodoxe.

Aceasta publicatie doreste sa informeze toti credinciosii crestini din regiunea Brugge despre viata si activitatile ce au loc in Parohia noastra. Programul liturgic se gaseste de asemenea la pagina de contact. Pe langa articole teologice si spirituale se gasesc un numar de rubrici ce contin informatii despre inatamplarile din Biserica Ortodoxa atat din lume cat si din tara noastra.

HET KRUIS: Publicatie bilunara

Sef de redactie: Parintele Protopop Bernard Peckstadt.
Secretariatul redactiei: De Vrièrestraat 19 – B-8300 Knokke-Heist
Redactie: Episcop Athenagoras van Sinope, Archiprêtre Bernard Peckstadt, Wim Charlet, Archiprêtre Bart D’Huyvetter.

Contact: E-mail: orthodoxie.brugge@skynet.be

Oricine se poate abona la publicatia “HET KRUIS” prin trimiterea adresei personale la secretariatul redactiei si prin achitarea anuala a abonamentului.

Sediul ecumenic, şi anume Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, este Biserica Mamă şi principalul centru de unitate a tuturor Bisericilor Ortodoxe locale autocefale sau autonome în adevărata credinţă şi înordinea canonică. Funcţia sa de centru al unităţii în viaţa Bisericii Ortodoxe rezultă nu numai din prerogativele canonice excepţionale prin care participă în mod egal cu Biserica din Vechii Rome la onoarea de “Prima Sedes”, în ordinea de prioritate a patriarhatelor (cf. Canoanele Sinoadelor Ecumenice: 3 al sinodului II şi 28 al Sinodului IV) ci si din mărturia apostolatului său secular, de păstrare şi de răspândire a credinţei ortodoxe.

Slujirea neîncetată si neîntreruptă al Patriarhiei Constantinopolului a finalizat constiinta sinodală a Bisericii pentru a descoperi adevărata relaţie dintre experienţa trăită şi articularea dogmatică a credintei atât înainte cât şi după Marea Schismă din 1054.

A încurajat exploatarea sistematică a tradiţiei patristice în cultul divin, experienţa ascetică şi varietatea expresiilor spiritualitatii ortodoxe; a păstrat vie responsabilitatea misionară pentru strălucirea universală a Evangheliei mantuirii; Patriarhia ecumenica a instituit tradiţia patristică şi canonică intr-un criteriu pentru a neutraliza orice depasire locală sau circumstanţială a “limitelor stabilite de Părinţi” în procesul istoric de adaptare a conţinutului credinţei la condiţiile şi provocările fiecărei perioade istorice si fiecarei biserici locale; a păstrat plinătatea traditieii care caracterizează viata eccleziastica ortodoxă.

Astfel noi biserici locale s-au născut în Orient, nascute din spiritul inaltei responsabilitati istorice a Bisericii mame in fata măreţia chemării sale spirituale. Aceste noi biserici au fost hrănite şi dezvoltate datorită trudei şi de îngrijirii Patriarhiei Ecumenice care a oferit credinciosilor sai bogata sa moştenire spirituală. Toate populatiile migratoare din Europa Centrală pana la Marea Caspică şi din Peninsula Balcanică pana la Marea Baltică, au cunoscut credinţa creştină datorita activitatii misionare a Patriarhiei Ecumenice; experienţa lor de credinţă a fost spiritual hrănită de către Biserica Mamă fără a aduce atingere trăsăturile caracteristice ale tradiţiilor lor naţionale.

Exercitarea responsabilitatii sale misionare – care a completat identitatea spirituală a Europei creştine – a făcut ca tronul patriarhal de la Constantinopol, considerat deja ca ecumenic în conformitate cu criteriile consacrate în tradiţia canonică, a fost, de asemenea, în functia sa ecumenică de Biserica Mamă a Bisericilor Ortodoxe locale. Această perspectivă mai largă a fost revelatoarea caracterului supranaţional şi supraloc a drepturilor sale canonice, şi a jurisdictiei administrative care au determinat rolul său unic în istoria Bisericii Ortodoxe, în special, şi istoria lumii în general.

Asocierea Patriarhiei Ecumenice celei mai înalte civilizaţii şi celui mai puternic imperiu al lumii creştine timp de unsprezece secole nu poate si nici nu ar trebui să fie singura explicaţie a stralucirii sale ecumenice.

Într-adevăr, contribuţia sa la formarea de structuri şi perspectivele de imperiu universal a fost decisivă şi de netăgăduit.
Teologia politică a Părinţilor Bisericii din secolul IV este baza ideologiei politice şi influenţei culturale a Imperiului Bizantin. Perspectiva supranaţionala şi universală a Imperiului se armoniza perfect cu ministerul eclezial al Patriarhiei Ecumenice, în ciuda faptului că fiecare entitate a avut scopul său şi autonomia proprie. În acest context, înţelegem de ce căderea Bizanţului, departe de a limita, a întărit caracterul ecumenic al responsabilitatii si al ministerului ecleziale al Patriarhiei Constantinopolului, care rămâne prin excelenta garantul unităţii bisericilor ortodoxe şi agentul canonic care exprima spiritul ortodoxiei fata de lumea creştină.

_________________________
E. Tzaferis, Patriarhia Ecumenică, ediţia Ortodoxă a Centrului de Patriarhiei Ecumenice din Geneva, Elveţia, Atena,

ISTORIA Arhiepiscopiei Ortodoxe a BELGIEI (Patriarhia Ecumenică)

Arhiepiscopia Belgiei si Exarhatul din Ţările de Jos şi Luxemburg face parte din jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol. Patriarhia este – ca un centru al Ortodoxiei – prima în ordinea celor patru patriarhii ortodoxe istorice. Patriarhia poarta din secolul al VI-lea titlul istoric de “Patriarhie Ecumenică”.

Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu spune ca Biserica Ortodoxa nu reprezintă nici o “supra biserică”, nici o “super putere”, ci o biserică dupa valoarea si sensul ecclesiastic al bisericii indivizibile: o punte de legatura intre între Bisericile Ortodoxe surori care coordoneaza lucrarea lor şi sprijină acţiunile lor comune ca un centru al slujirii diaconale şi a rugaciunii ecumenice.

Cultul ortodox din regiunea Benelux – care e în prezent, teritoriul canonic al Arhiepiscopiei Belgiei – a început să se dezvolte în mijlocul secolului al XVII-lea. Primii creştini ortodocşi din zona au fost emigranţii greci şi rusi, care s-a stabilit aici.

Prezenţa ortodocsilor, în special greci, in Ţările de Jos saa manifestat încă din 1644, dar ar putea fi regasita si la o data anterioara. La acea vreme existau deja, în conformitate cu arhivele Universitătii din Leiden, trei preoţi ortodocşi greci inscrisi.

Oraşul Amsterdam avea deja o comunitate greacă în secolul al XVIII-lea. În 1779 comunitatea si-a cumparat propriul sau loc de cult care a fost dedicat Sfintei Ecaterina.

Tot atunci la Anvers, un oras trecut prin multe războaie, a fost gazduita o comunitate ortodox compusă în majoritate de imigranţi greci.
La data de 03 februarie 1900, s-a decis, la iniţiativa şi cu sprijinul vice-consului Greciei, Chr. Nicolaidis, un negustor originar din Constantinopol, şi cu acordul unanim al intregii comunităţi ortodoxe din oraş, inceperea construirii unei Biserici Ortodoxe Grecesti la Anvers.
Pe 19 septembrie acelaşi an a început să construiască o biserică închinată Bunei Vestiri a Maicii Domnului. Pe 10 octombrie 1910 a fost semnat actul de cumpărare a clădirii situate pe strada Jan van Gent, numarul 5, care va găzdui atât biserica comunităţii cat si o şcoală.

In 1926, a fost fondata la Bruxelles “Asociaţia Femeilor Elene”, care si-a stabilit sediul pe strada Stassart numarul 92, în Ixelles. Parterul acestei clădiri a fost transformat într-o biserică închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, în timp ce celelalte două etaje au fost construite pentru a găzdui o şcoală şi spaţii pentru activităţi sociale.

Aceste două lăcaşuri de cult (în Anvers şi Bruxelles) există si azi.

La Rotterdam (Ţările de Jos), a fost fondata in 1946 o Asociatie “Uniunea grecilor din Ţările de Jos.”
Asociaţia a decis sa construiasca o biserica si sa o dedice Sfantului Nicolae, protectorul marinarilor. În 1954, premierul grec din acel moment, A. Papagos, a participat la inaugurarea bisericii.

In anul 1955 au sosit primii greci în Belgia pentru a lucra în minele de carbune. Ei s-au stabilit în Limburg, precum şi în oraşele Liege, Charleroi şi Mons.

Arhiepiscopul de Thyateira, Mgr. Kavadas Athenagoras, care la acel moment era reprezentantul Patriarhiei Ecumenice pentru toată Europa, a numit cate un preot pentru fiecare din aceste oraşe sau regiuni şi le-a pus sub responsabilitatea Arhimandritului Timiadis Emilianos, acum Mitropolit de Sylivria.

Având în vedere numărul tot mai mare de greci ortodocşi din Europa de Vest, Patriarhia Ecumenică a împărţit Arhiepiscopia de Thyateira (cu jurisdicţie asupra tuturor tarilor din Europa de Vest), în mai multe Arhiepiscopii: Thyateira şi Marea Britanie, Franţa, Germania şi Austria. Belgia şi Luxemburg au fost apoi ataşate la Arhiepiscopia Franţei, în timp ce Ţările de Jos la cea a Germaniei.

La data de 08 august 1969, Patriarhul Ecumenic Athenagoras a creat Arhiepiscopia Belgiei şi Exarhatul Ţărilor de Jos şi Luxemburg, cu sediul la Bruxelles. Mitropolitul Emilianos (Zacharopoulos), Mitropolit al Selevkia anterior, a fost ales pentru prima dată Mitropolit de Belgia. Inscaunarea lui a avut loc pe 11 noiembrie a acelui an.

Viaţa preoţilor a continuat să fie deosebit de dificilă, în special având în vedere misiunea uriaşă care trebuia indeplinita. Dar credinţa lor i-a susţinut în misiune.

Cu sprijin financiar din partea statului grec, a Bisericii Evanghelice din Germania şi a mai multor susţinători din diaspora, se face posibilă achiziţionarea reşedinţei arhiepiscopale de astăzi, de pe strada Avenue Charbo 74 la Bruxelles care devine proprietate a Patriarhiei Ecumenice. La data de 12 decembrie 1982, Mitropolitul Emilianos a fost ales Arhiepiscop al insulei Kos, în Dodekanèse, şi Episcopul Pantelimon (Kontoyiannis) i-a urmat.

Episcopul Pantelimon este absolvent al Marii Academiei Teologice de la Halki – Constantinopol. Din 1957 exercită diferite atribuţii pastorale în Belgia. In primul rând ca preot, apoi ca vicar general şi de la 12 august 1974 ca Episcop Vicar cu titlu de “Apolonniadul”.

La 23 ianuarie 1983 a fost inscaunat ca Mitropolit de Belgia. Arhiepiscopia număra la acel moment 13 parohii în Belgia, două în Ţările de Jos şi una în Luxemburg.

Doi ani mai târziu, Mitropolitul reuseste sa atingă încă un obiectiv. Obtinerea in 1985 printr-un un decret regal recunoaşterea cultului ortodox ca una din religiile oficiale ale statului belgian.

Mai târziu, în 1988, Mitropolitul Belgiei depinzand de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol este recunoscut ca reprezentant oficial al Bisericii Ortodoxe în Belgia.

În ultimul deceniu, multe proiecte sunt efectuate.

Colaborare de succes a Mitropolitului cu Biserica Romano-Catolică Biserica a consolidat legăturile dintre aceste două biserici în Belgia şi a asigurat un sprijin substanţial din partea Bisericii Romano-Catolice pentru achiziţionarea Catedralei Ortodoxe pe 27 octombrie 1987.

În acelaşi timp, activitatea Mitropolitului, munca preoţilor din Mitropolie, sprijinul comunităţii elene şi a contribuţiilor financiare ale membrilor proeminenţi asigura restaurarea Catedralei, si construirea diferitelor Biserici: Biserica Sf. Barbara la Genk, Biserica Adormirea Maicii lui Dumnezeu la Houthalen, Biserica Sfântului Apostol Andrei la Gent, Biserica Buna Vestire a Maicii lui Dumnezeu la Utrecht şi Manastirea Nasterea Maicii Domnului la Asten în Ţările de Jos. De asemenea la Aeroportul International Zaventem, descoperim doua frumoase capele ortodoxe în două terminale respectiv A şi B.

În plus, clădirea Scolii “Kestekidion” este de asemenea restaurata şi acum este în măsură să ofere un ciclu complet de învăţământ primar şi secundar conform progralei elene. Comunitatea flamandă, iniţial, iar mai târziu, Comunitatea franceză din Belgia oferă posibilitatea de a preda cursul de religie ortodoxă. Un Centru de Studii de Teologie Ortodoxă este creat. Institutul “Sfântul Ioan Teologul” functioneaza la Bruxelles avand doua sectii una flamanda si una francofona.

După aproape 35 de ani de existenţă, mitropolia este într-o fază de creştere constantă a acţiunilor sale sociale. De asemenea continua o serie de programe pentru pastorala tinerilor. De asemenea se organizează în mod regulat vizite ale preoţilor in spitale şi închisori, şi se oferă asistenta duhovniceasca la toate nivelurile.

In Belgia sunt acum 21 de parohii in Ţările de Jos 5 parohii, plus o mănăstire, şi 3 parohii in Luxemburg.

Pentru a respecta cerinţele de funcţionare a tuturor acestor parohii, Mitropolitul Panteleimon poate conta pe colaborarea a doi episcopi auxiliari, 29 preoţi şi doi diaconi, care sunt de origine greacă, belgian, georgiană, română, sârbă, olandeză sau franceză .

Activitatea pastorală a Bisericii Ortodoxe este dezvoltata tot mai mult. De curand a luat fiinta un Centru Ortodox, care va funcţiona în acelaşi timp ca Muzeu al Bisericii Ortodoxe din Belgia .

Astăzi, Arhiepiscopia Belgiei si Exarhatul Ţărilor de Jos şi Luxemburg reprezinta un model în relaţiile cu diferite biserici ortodoxe locale, cu Biserica Romano-Catolică şi cu alte biserici creştine.

Orthodoxe parochie HH. Konstantijn en Helena
Adresa: Ezelstraat 85 , Brugge
Parintele Protoppop: Bernard Peckstadt
Tel: +32476499577
e-mail: orthodoxie.brugge@skynet.be
Acces: Langa Ezelpoort